CE URMĂRIȚI, DE FAPT, DINCOLO DE CUVINTE, DOAMNA MODREANU?
Ca urmare a unui text publicat în spațiul online, referitor la CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, un text ireal de neadevărat și deloc documentat, care abundă în informații eronate, ce ar fi putut fi ușor evitate, fie și printr-un sumar research pe Google, vă adresăm, doamnă Cristina Modreanu, întrebarea firească: CE URMARIȚI, DE FAPT, DINCOLO DE CUVINTE?
Întrebarea vine din convingerea noastră că prezența unei persoane, respectiv a dumneavoastră, în spațiul cultural, o perioadă suficient de mare, ar fi presupus o mai bună cunoaștere a realității acestui domeniu. Așadar, erorile grosolane din textul menționat ar putea isca, negreșit, întrebarea adresată.
Astfel, referitor la postarea dumneavoastră de Facebook, de astăzi 20.04.2021, în care prezentați public un punct de vedere defăimător la adresa instituției CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București și a activității sale, vă înaintăm o serie de mențiuni pe care vă rugăm, în virtutea dreptului la replică și a corectei informări a opiniei publice, să-l diseminați, prin aceleași medii de comunicare, integral și în cel mai scurt timp.
Vă aducem la cunoștință, deși o simplă accesare a website-ului www.creart.ro ar fi fost edificatoare, că instituția a fost înființată în anul 1957, inițial sub denumirea „Casa de Creație a orașului București”, ulterior „Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare al Municipiului București”, în conformitate cu obligativitatea existenței unei astfel de instituții la nivelul fiecărui județ, stipulată cel mai recent de Ordonanța de Urgență nr.118/21.12.2006, actualizată. În acest sens, afirmăm cu tărie că serviciul public CREART nu este “clona” niciunei alte instituții de la nivelul Capitalei, ci, mai mult, este precursorul acestora.
Misiunea Centrului de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București este de a oferi, primordial cetățenilor Capitalei și, secundar, altor categorii de public, un serviciu public de cultură, prin programe, proiecte și evenimente în toate genurile artistice, și este clar definită în Regulamentul de Organizare și Funcționare, aprobat, conform legii, de Consiliul General al Municipiului București, încă din anul 2010 (Anexa HCGMB nr. 289/2010). Mai mult, considerăm că evoluția, precum și performanța, definite de dumneavoastră ca „a crescut ca Făt-Frumos din poveste”, sunt condiții obligatorii pentru funcționarea oricărei instituții publice, ambele dovedite formal și legal, în urma evaluărilor anuale, prin indicatori de cantitate și calitate, condiții pe care ar trebui să le solicitați public, nu să le blamați, din postura în care vă erijați.
În ultimii 15 ani, independent de contextul economic și politic, având ca unic scop promovarea și susținerea valorilor culturale autohtone, am inițiat și desfășurat programe culturale care să creeze, la nivel local, național și internațional, brand-uri ale Bucureștiului și ale României, concepte de tradiție, recunoscute ca atare de public și de mediul artistic. De la promovarea creației românești arhaice, la abordarea artei moderne și contemporane în toate genurile ei și până la inovația în artele vizuale, prin proiecte proprii și în parteneriat cu industriile creative publice și private, naționale și internaționale, agenda multianuală și-a propus integrarea Bucureștiului în rețeaua mondială a marilor orașe culturale, în acord cu Regulamentul de Organizare și Funcționare al instituției, care este public și poate fi parcurs de oricine dorește acest lucru, pe site-ul CREART https://www.creart.ro/despre/rof/ .
Rezultatele activității CREART din ultimii 15 ani includ: un număr remarcabil de participanți în cadrul proiectelor organizate (7.200.000 de persoane), programe culturale care înregistrează peste șase ediții (Târgul de Crăciun București, Festivalul Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în București”, „iMapp Bucharest”, „La pas pe Calea Victoriei”, „Bucharest GreenSounds Festival”, „Creative Fest”, „CineParK”, „Copacul cu Cărți”), transformarea sediului instituției dintr-o clădire aflată în stadiu avansat de degradare într-un hub cultural al orașului (sala Teatrelli, Grădina cu Flime – Cinema & More, Galeria CREART – spații multifuncționale unice la nivelul instituțiilor de cultură subordonate Municipalității), dimensiunea internațională a numeroaselor evenimente desfășurate, susținerea creatorilor români, inclusiv a artiștilor independenți, în toată această activitate.
Obiectivul, de asemenea unic printre instituțiile culturale publice, de promovare și susținere a creației și tradiției populare este unul cu care ne mândrim și pe care îl îndeplinim cu rigoare, în continuare considerând că are o importanță deosebită în evoluția culturală a poporului român și, cu atât mai mult, în spațiul urban. Rapoarte de activitate: www.creart.ro/rapoarte-si-studii/
Abordând „frumosul festival iMapp”, respectiv Concursul Internațional de 3D video mapping, premiat în anul 2020, în cadrul Competiției reper pentru artele vizuale – AV AWARDS Londra, după a doua calificare în finala acesteia, vă rugăm respectuos să reanalizați Proiectul de Buget propus de instituție pentru anul 2021 (https://www.pmb.ro/buget/arhiva/get-anual-buget-list/2021/30), sperând să observați, la a doua consultare a documentului public, că sumele aferente acestuia se ridică la 2.2 milioane de LEI (moneda națională), nu EUR.
Totodată, considerăm că un punct de vedere public asupra oricărui aspect trebuie dublat, moral și legal, de o cercetare prealabilă. În acest sens, vă transmitem că acest eveniment, ajuns la cea de-a VIII-a ediție, nu „împodobește clădirile din centrul civic”, ci constă în proiecții video 3D, pe cea mai mare suprafață de proiecție din lume, respectiv fațada Palatului Parlamentului (23.000 mp). Mai mult, „frumosul festival” este o „Ligă a Câștigătorilor – Winners League”, printr-un parteneriat încheiat cu alte șase prestigioase festivaluri ale luminii din Statele Unite ale Americii, Germania, Japonia, Spania, Ungaria și Ucraina. Considerăm că proiectul cultural la care faceți referiri tendențioase este un brand al Capitalei, recunoașterea sa internaționala nelăsând loc niciunui echivoc.
„Minusculele” spații alternative ale CREART – sala Teatrelli, Galeria CREART și Grădina cu Filme – Cinema & More, pe care exprimarea folosită de dumneavoastră demonstrează că le dezavuați și/sau desconsiderați, atrag, în schimb, artiștii independenți, Ambasade și Institute Culturale Străine la București, alte instituții de cultură prestigioase.
Deși nu are calitatea legală efectivă de finanțator, CREART a susținut, în fiecare an, prin parteneriate, diverse evenimente culturale independente, devenite, în timp, puncte de reper ale vieții artistice bucureștene, dar și proiecte aflate în stadiul de inițiativă, atunci când analiza propunerilor și a rezultatelor estimate a dovedit oportunitatea și conformitatea cu obiectivele proprii. Printre reprezentanții acestora, menționăm: Asociația Culturală Undercloud – Festivalul de Teatru Independent, Bucharest Internațional Film Festival, Dok Station – Music Documentary Film Festival, Gala Premiilor Gopo, Fundația Art Society – Art Safari, Asociația Beneva – Femei pe Mătăsari/ Bărbați pe Mătăsari, Asociația Green Revolution – Roaba de cultură, BikeFest, Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, Unteatru, Galeria de artă contemporană şi design Galateca, Asociația pentru Cultură Urbană și Mediu, Asociaţia Culturală ISVOR – ConnectArts.ro, Bucharest Open Streetart, Asociația Green Hours etc.
În ceea ce privește proiectele și spectacolele montate în ultimii 2 ani la Teatrelli (incluzând anul 2020), acestea au presupus colaborări cu artiști în cea mai mare parte din zona independentă și recunoscuți pentru abordările contemporane. Spre exemplu: „Urban GIF Show” (Florin Fieroiu – concept, Vlaicu Golcea – muzică, Cristina Milea – scenografie, Elise Wilk – poeme urbane, Ioana Ilaș-Bodale și Mircea Ilaș – video și grafică, performeri: Nicoleta Lefter, Alexandra Mihaela Dancs, Paul Cimpoieru, Denis Bolborea, Simona Dabija și Vlaicu Golcea), spectacol invitat, de altfel, în Stagiunea Corp @ Online organizată de Areal, „Dușmănie” (text și regie Gabriel Sandu, cu: Rodica Mandache, Edith Alibec și István Téglás, producție video: Ana Cârlan, scenografie: Raluca Alexandrescu, muzică: Xenti Runceanu), „Oxygen” de Ivan Vîrîpaev (un spectacol de Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu, costume Laura Hîncu, scenografie Ileana Zirra, video – Sineira Studio), „Privește cerul” – un spectacol de Bogdan Bolohan care aduce zona de street dance pe o scenă de teatru, lecturi performative și spectacole work in progress de Bobi Pricop, Antoaneta Cojocaru și Chris Simion-Mercurian pe texte contemporane montate în premieră sau pentru prima oară în România, dialoguri culturale susținute și moderate de Octavian Saiu cu personalități de pe scena națională și internațională, performative lectures cu artiști internaționali (Ziya Azazi și Claudio Bettionelli) live și difuzate ulterior și online etc.
În ceea ce privește bugetul de 435.000 de lei pentru producția „Maria de Buenos Aires” – un spectacol pentru care s-a repetat aproape 5 luni de zile, 6 zile pe săptămână, informațiile sunt complet eronate – nu este vorba despre 6(!) reprezentații, ci despre: costuri de producție în valoare de 258.335 lei (dintre care 210.705 restanțe de anul trecut, ținând cont de întârzierile cu care se primesc finanțările), însumând 20 de repetiții pentru 3 actori în rol principal și 3 actori în cor, 10 repetiții pentru 10 muzicieni (dintre care unul dintre cei mai renumiți acordeoniști români), onorariile echipei de creație (din care fac parte Răzvan Mazilu, Dragoș Buhagiar, etc.), coregrafie tango argentinian, pregătirea muzicală și corepetitor, traducerea și adaptarea muzicală a textului, costuri de producție de costume și recuzită, grafică, filmare și adaptarea traducerii în engleză și subtitrarea ulterioară pentru festivaluri, foto, printuri de afișe și caiete program etc. Restul sumei de 181.590 lei cuprinde onorariile pentru 15 reprezentații, respectiv onorariile pentru 6 actori și 10 muzicieni (mulți din zona independentă), 1 make-up artist & hairstylist și UCMR-ADA pentru fiecare reprezentație. Spectacolul a fost conceput pentru a fi jucat nu de 6 ori (!), ci minim 6 ani, având în vedere că biletele la reprezentațiile care s-au putut juca până la închiderea sălilor de spectacol s-au vândut în mai puțin de 30 de minute, deși costul biletului a fost de 100 și 150 lei, respectiv 200 și 300 de lei.
Galeria de artă contemporană CREART este singura galerie publică din București inclusă în ghidul revistei Artforum (celebra publicație internațională de artă contemporană). Aceasta este concepută pe stilul unui white box, fiind dedicată solo show-urilor unor artiști consacrați, dar și unor tineri creatori aflați la început de drum. Din programul galeriei fac parte expoziții de instalații de obiect, fotografie, grafică, video etc. Printre artiștii care au expus în galerie se numără: Răzvan Ion, Andreea Chirică, Martin Balint, Gabi Stamate, Mihai Zgondoiu, Josef Polleros, Claudia Brăileanu, Daniel Rădulescu, Cornel Lazia, Sabina Suru, Linda Tedsdotter, Magdalena Pelmuș, Adi Bulboacă, Arantxa Etcheverria, Cătălin Burcea, Mihaela Tulea etc. www.creartgallery.ro
Grădina cu Filme – Cinema & More, de asemenea singurul spațiu cultural de acest gen din zona publică, este una dintre cele mai apreciate locații estivale din centrul Capitalei. În 2020, cea de-a șaptea ediție a continuat cu mare succes tradiția Serii Filmului Românesc – deja un reper în programul Grădinii cu Filme, desfășurându-se săptămânal (miercurea), fiind, de fiecare dată, sold-out. Publicul a fost invitat să descopere filme românești într-o sesiune specială, unele dintre ele în avanpremieră sau la o primă vizionare după participarea la importante festivaluri, alături de criticul de film Ileana Bîrsan, curatorul programului, care a susținut – după sau înaintea proiecțiilor (în funcție de normele în vigoare) – o sesiune de întrebări și răspunsuri cu regizori, producători sau protagoniști de renume din industria cinematografică românească, implicați în producția peliculelor difuzate în seara respectivă. Dintre cei prezenți doar anul trecut la o discuție cu publicul din Grădină îi menționăm pe regizorii Tudor Giurgiu, Radu Jude, Andrei Cohn, Marius Olteanu, Dan Chișu, Nicolae Mărgineanu, Adrian Pîrvu, Dorian Boguță, Radu Ciorniciuc, producătorul Ada Solomon, actorii Mihai Smarandache, Alexandru Papadopol, Iulian Postelnicu, István Téglás, Judith State, Cristian Popa, Radu Iacoban, Irina Rădulescu, directorul de imagine Andrei Butică etc.
Totodată, Grădina cu Filme a găzduit și în 2020 festivaluri de referință, precum „Bucharest International Film Festival (BIFF) sau DokStation – Music Documentary Film Festival, iar Seara Filmului European s-a desfășurat exclusiv în parteneriat cu institute culturale străine și ambasade.
Echipa CREART își exprimă dezamăgirea și dezacordul față de înșiruirea de cuvinte din textul semnat de dumneavoastră și garantează, public, în privința profesionalismului, dedicației și legalității cu care abordează misiunea instituției, invitându-vă, totodată, să procedați întocmai în privința profesionalismului. Încheiem punctul nostru de vedere afirmând că, și în acest context pandemic, obiectivul nostru rămâne suportul ferm oferit creatorilor din toate genurile artei, și nu dezbinarea pe care o promovați. Considerăm afirmațiile dumneavoastră defăimătoare drept un atac injust la adresa tuturor artiștilor care au participat, de-a lungul acestor 15 ani, în cadrul proiectelor culturale organizate de CREART.
__
Postare online Cristina Modreanu: https://www.facebook.com/715150846/posts/10158378783405847/?d=n
“BANII SAU ARTA #4: Urmeaza astazi CREART – prescurtare de la Centrul de Creatie, Arta si Traditie – devenit o clona a ARCUB desi initial era centrat pe ultima componenta, si anume arta populara traditionala. A lasat traditia si a crescut ca Fat-Frumos din poveste, mai ales pe parcursul mandatului primarului Firea. Astazi se simte defavorizat fiindca bugetul nu mai e “ca pe vremuri”, respectiv i s-au alocat pentru proiecte un buget de numai 9,5 mil lei din care putin peste 1 milion sunt datorii de anul trecut. Din acestia 2,2 mil de euro pentru frumosul festival iMapp, concurs international de proiectii video pe cladiri, cu care impodobeste anual cladirile din centrul civic. CREART face de toate pentru toti: proiectii de film in gradina minuscula pe care o are la dispozitie, expozitii solo in galeria liliputana din holul de intrare, productii teatrale in sala studio Teatrelli. Dar cu cate sunt mai mici spatiile, cu atat e mai mare bugetul, de ex. pentru numai 6 reprezentatii ale celei mai recente productii, Maria de Buenos Aires care are 4 actori in distributie, au fost bugetati 435.000 lei, adica aprox 89.000 de euro (si nu, in caz ca va intrebati ce costa atat, nu include bilete de avion pana la Buenos Aires pentru documentare). Efortul bugetar e impartit pe doi ani, fiindca nu e usor pentru nimeni sa acopere asemenea sume. CREART are sediul acela colorat frumos cu lumini, uneori chiar cu tricolorul, din Pta Lahovari si este centrul care s-a remarcat spectaculos cu cativa ani in urma prin organizarea unui festival cu dedicatie pentru sustinatoarea dnei primar Firea, actrita Rodica Popescu Bitanescu, festival in valoare de 48.000 euro (detalii in art Vice de mai jos). #culturaincriza #vaidecapulnostru https://www.vice.com/…/48-000-de-euro-pentru-un…”
