În a doua zi de Paşti, în comuna Cezieni din zona Romanaţi, județul Olt, are loc o adevărată Sărbătoare a iilor, un fel de concurs al celor mai frumoase cămăşi/ii, pe care le-au îmbrăcat în dumineca Paștilor fetele și nevestele.
Privite cu atenție la biserică, cămășile erau evaluate din punct de vedere tehnologic, dar și artistic. Se urmărea calitatea execuției punctelor de broderie, creativitatea în materie de compunere a motivelor și cromatica, filtrându-se cu rigoare noutățile și modul lor de integrare în schemele definitorii ale specificului zonal.
După ce un sfat al bătrânelor a selectat iile și cămășile demne de atenție, feciorii sunt trimiși la respectivele familii pentru a strânge piesele și pentru a le etala într-un fel de expoziție, unde puteau fi văzute de toată lumea. Constituite într-un adevărat juriu local, femeile cu experiență, recunoscute în comunitate pentru priceperea și talentul lor, dar și pentru obiectivitatea opiniilor, erau invitate să aleagă cea mai frumoasă ie, iar posesoarea, creatoarea ei, devenea un adevărat reper de competenţă şi bun gust în sat și în zonă, timp de un an. În anul următor, obiceiul se relua, organizându-se un alt concurs, o altă verificare şi o nouă câştigătoare apărea în comunitate.
Această Sărbătoare a iilor continuă să se organizeze la Cezieni. În prezent, localitatea a devenit un fel de etalon pentru confecționarea cămășii/iei femeiești cu altiță din Oltenia. Chiar dacă la Paști femeile nu mai îmbracă costumul popular decât sporadic, concursul de selectare a celor mai frumoase cămăși continuă să se organizeze; data sărbătorii a fost mutată, însă, în luna iunie.
EXPOZIȚIE DE II ÎN AER LIBER, PE GARDURILE CASELOR DIN CEZIENI
Interesant este faptul că, în zilele dedicate prezentării cămășilor lucrate în respectivul an, femeile continuă să își etaleaze creațiile, punând respectivele piese pe gardul gospodăriei. Practic satul întreg devine o expoziție care își așteaptă experții să analizeze cămășile și să decidă câștigătoarea.
Desigur, la ceas de mare sărbătoare, la Paști, tradiţiile româneşti practicate în diverse colţuri ale ţării sunt mult mai multe. „Cunoscându-le, consider că vom învăţa o lecţie de viaţă extrem de importantă care dezvăluie nu doar performanţele omului – curăţenia, gastronomia, vestimentaţia, ospeţele, distracţiile – ci amintesc și calităţile definitorii ale fiinţei umane: răbdarea, înţelepciunea, smerenia. Puse laolaltă, toate aceste valori umane pot elibera omul de povara cotidianului, ajutându-l să păşească în sărbătoare, în sacru, înţelegând Miracolul Învierii Domnului.”
Prof. univ. dr. Doina Ișfănoni
