Românii au inițiat și păstrat, de-a lungul timpului, o serie de TRADIȚII ÎN PRIMA ZI DE PAȘTI. În majoritatea zonelor din ţară, în Duminica Paștelui, oamenii merg la biserică pentru a participa la cea de-a Doua Înviere, slujba de dimineață. Tineretul şi copiii, când pleacă de acasă, nu uită să își pună în buzunare ouă roşii, deoarece după slujbă, în curtea bisericii are loc ciocnitul ouălor „pe luate”.
Există o adevărată bucurie a ciocnitului de ouă în Duminica Paştelui: Fiecare mamă şi bunică a pregătit pentru acest moment ouăle cele mai tari, de găină sau de bibilică. Emoţie, dibăcie şi uneori un pic de viclenie, caracterizează această competiţie. Miza este mare, pentru că cel al cărui ou s-a spart trebuie să-l dea celui care a avut oul mai tare. Adesea se creează competiții. După acest moment, oamenii pleacă acasă, unde se vor strânge cu toții în jurul mesei festive de Paşti.
Ciocnitul ouălor la Paști începe de la vârf
După slujba noctură a Învierii, oamenii se întorc acasă cu coșul sfințit de preot, dar nimeni nu se așează la masă. Fiecare merge să se odihnească. În dumineca Paștilor, înainte ca familia să plece la biserică pentru a participa la cea de a doua Înviere, fiecare membru al familiei trebuie să se spele pe față cu apa dintr-un vas în care a fost pus un ou roșu și o monedă de aur sau de argint; în prezent se pune în apă verigheta sau un inel de aur. Scopul acestui spălat ritual aduce mai multe beneficii oamenilor: face pielea obrajilor rumenă ca oul și strălucitoare precum bănuțul. În unele zone din țară se crede că metalul nobil este pus în apă pentru a aduce bogăție, dar și noblețe, putere de fascinație, pentru a fi băgat în seamă tot anul.
Bătrânii și copiii care rămân acasă, după acest spălat ritual, mănâncă pe inima goală (nemâncate) Paștile sfințite și apoi gustă din Pască. În Bucovina, era tradiţia ca pasca sfinţită, înainte de a fi consumată, să se pună pe capul fetelor de măritat, în credința că ele se vor căsători mai repede, vor fi sănătoase și se vor dezvolta armonios.
La amiază, familia extinsă se reuneşte în jurul mesei festive, încărcate cu toate bunătăţile pregătite de gospodine. Acum începe „ciocnitul ouălor”, după un ritual specific. În prima zi de Paști ouăle se cionesc numai la vârf, respectând sensul ascensional al Învierii, al înălțării sufletești pe care fiecare ne-o dorim. Ciocnitul ouălor se face începând de la capul familiei către soție și copii. Dacă în familie există o persoană în vârstă (bunic, mătușă sau unchi) atunci de la aceasta va începe ciocnitul ouălor. După terminarea acestui monent, plin de suspans şi presărat cu tot felul de glume, se bea un pic de vin și se trece la consumarea celorlalte alimentele specifice mesei de Paști. În celelalte zile, ouăle roşii se pot cioni şi pe coaste sau la fund.
Prof. univ. dr. Doina Ișfănoni
