Astăzi este VINEREA MARE, VINEREA NEAGRĂ SAU VINEREA SEACĂ. Prof. univ. dr. Doina Ișfănoni ne spune că, tradițional, în această zi avem de-a face cu acţiuni de o radicalitate extremă și nu e bine să se facă o serie de activități. Astăzi se ţine post negru, fiind interzisă chiar şi apa. Oamenii cred că, astfel, îşi pot răscumpăra păcatele şi vor avea parte de un an cu sănatate și spor în toate.
Puține sunt activitățile permise. Practic, bătrânii spuneau că în Vinerea Mare nu trebuie începută nicio activitate importantă pentru că nu va avea sorți de izbândă. Nu se pun cloști, pentru că ouăle nu vor scoate pui. Nu se seamănă, pentru că nu va răsări nimic. Nu se înroșesc ouă, pentru că se vor strica, iar cel care le colorează va stagna în evoluția sa personală. Nu se frământă aluatul, pentru că nu va crește. Orice iniţiativă în această zi – semănat pe câmp sau prin grădină, plantat pomi sau curăţat la vie – este sortită eșecului.
În după amiaza Vinerei Mari se merge la biserică pentru a trece pe sub Sfântul Epitaf. Gestul are valoare purificatoare și regeneratoare pentru creștini întrucât sugerează trecerea noastră prin mormânt, pentru a renaște odată cu Învierea lui Iisus. Moldovenii cred că este important să te uiţi după cine treci pe sub sfântul Epitaf, pentru că ai putea lua păcatele sau batrâneţea celui de dinaintea ta. Drept urmare, primii trec copiii, apoi tinerii şi la urmă bătrânii.
În seara de vineri, oamenii se adună în biserici și cântă împreună Denia Prohodului, adică slujba înmormântării Domnului. Alaiul îndurerat al credincioşilor, în frunte cu preoţii, dau ocol bisericii de trei ori, adică o dată pentru fiecare zi a şederii în mormânt. În Vinerea Mare se încheie și ciclul celor 12 Vineri sacre de peste an, respectate de creștinii ortodocși în ajunul marilor sărbători creştine pentru sănătate şi iertare.
Idei pentru decorarea ouălor pe care le puteți pune în practică mâine.
Pe Valea Olteţului, nu departe de Balş, în comuna Oboga de Sus, o familie de ţărani a reușit revitalizarea încondeierii ouălor de Paști. Tudor şi Ioana Diaconeasa, iar acum nepoții lor, au început să scrie ouăle de Paşti, încă din anul 1974, cu motivele pe care le-au moştenit de la bunicii şi străbuncii lor. Descendenţi ai unei vestite familii de olari – Constantin Diaconeasa – ei stăpâneau repertoriul ornamental, atât din punct de vedere tehnologic, cât şi categorial.
Alături de motivele străvechi – calea rătăcită, fierul plugului – ei au transpus pe ouă motivele heraldice care apăreau pe ceramică: acvila, cocoşul, peştele, Heruvimul, coada de păun. Într-o grafie expresivă, bazată pe supleţea plină de energie şi dinamism a liniei trasate cu ceară fierbinte, motivele se evidențiază pe fondul negru al ouălor.
În zona Bran, pe ouăle de Paşti apare un motiv foarte rar reprezenat: hora. De jur-împrejurul oului sunt reprezentate stilizat mici siluete umane care se țin de mâini.
În ultimele decenii ale veacului al XX-lea şi-au făcut apariţia pe ouăle de Paşti, mai multe categorii de motive cu statut pur decorativ, precum altița inspirată din broderia cămășilor femeiești, scorţariul românesc, cu motive de pe covoare (Bucovina), precum și motive vegetal-florale: Ciuboţica Cucului, Bradul, Frunza Stejarului, Ghiocelul, Măghiranul, Ruja, Sâmburul de Nucă, Spicul Grâului.
O altă categorie de ouă împistrite în Moldova sunt și ouăle cu mărgele, acoperite integral cu compoziții decorative lucrate prin fixarea mărgelelor într-un strat de ceară.
În ultima zi din Săptămâna Mare, sâmbăta, femeile se preocupă de pregătirea mâncărurilor, categorie în care intră și aluaturile rituale (dacă ele nu au fost făcute la Joi Mari) precum pasca, babele, învârtitele, plăcintele, cozonacii şi prescurile.
Investite cu valori simbolice, legate de semantica grâului – în fiecare bob se află chipul Mântuitorului – aceste sortimente sunt modelate dintr-un aluat dospit, preparat din făină albă de grâu, cu lapte, ouă, smântână, zahăr, mirodenii, brânză dulce de vacă, mai rar caș de oaie și nucă.
Pregătirea acestor aluaturi presupune respectarea unui adevărat ritual, întrucât acestea reprezintă emblemele sărbătorii pascale și au importanță de ofrandă alimentară. Alesul grâului, măcinatul, cernutul făinii prin site speciale, frământatul, dospitul şi coptul sunt etape parcurse cu meticulozitate, după rigorile unei tradiţii milenare. Rămâneți alături de noi, mâine, pentru a afla mai multe despre pască și tradiția sa.
